Felinarele , drumurile , vegheaza ,
Masinile participa la decorare .
Orasul gol de ciment ,
Bacovia-i spune oras de plumb ,
Soarele se ascunde prudent ,
Intr-o aura imensa de plumb .
Bancile zac prin parcuri ,
Portile sedentare pline de sfaturi ,
Ma asteapta o banca ce reinvie
Ca un copac gata cu o funie .
Pe acea banca te-am vazut ,
Pe acea banca te-am sarutat ,
Spre acea banca am plecat ,
De la acea banca ai plecat .
De ce nu poti si tu sa zaci ,
Sa ma lasi singur in praf ,
Sa ma camuflez in ceata
Si pe veci sa dispar .
Tu mai ghidat ,
Felinarul ma vegheat ,
Parca tu mi-ai pus vorbele in gura ,
Sa ma rog la acea aura pura ,
Mi-ati fost aproape ,
Cand am vazut acea stea ,
Si m-am rugat sa fie a mea ,
Dar acum vreau sa fi-ti departe .
Steaua aceea inca decade in cosmar ,
Inca curge spre un final amar ,
O sa ajunga in infern
Pentru pacatul ei etern .
Am iubit , am fost iubit ,
Dar m-am pripit ,
Cand i-am spus ,
"Vreau sa fi tu cea de sus!" .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu